Siguranța în exploatare


Un domeniu care la prima vedere se referă la zona industriala nicidecum la cea a cladirilor de locuit. Din pacate siguranta in exploatare se aplica tuturor obiectelor, masinilor, proceselor tehnologice și clădirilor!

In ultima perioada, de când vad foarte multe clădiri cu www.houseadvisor.ro care nu respecta nici măcar regulile primare de siguranța in exploatare, adică detalii care sa nu pună in pericol viata oamenilor: balustrada la balcon insuficient de înaltă, lățimea treptelor unor scări, înălțimea treptelor, diferențele de nivel. Siguranța in exploatare se implementează prin proiect si revine in sarcina arhitectului.

Normele care impun siguranța in exploatare se regasesc in normativul NP-068/2002 si se refera la:

  • Siguranța circulației pietonale
  • Siguranța circulației cu mijloace de transport mecanizate
  • Siguranța cu privire la riscuri provenite din instalații
  • Siguranța în timpul lucrărilor de întreținere
  • Siguranța la intruziuni şi efracții

Pentru informații mai detaliate puteți citi normativul, din care eu voi sintetiza mai jos cele mai des întâlnite probleme:

  • Panta maxima a rampelor de acces pentru persoane cu handicap 8% asta înseamnă ca pentru o diferență de nivel de 30cm lungimea rampei ar trebui sa fie ~3.75m. 30 de cm reprezinta doua trepte la intrarea într-un bloc. De regula numarul treptelor este mult mai mare, ceea ce înseamnă ca 99% din clădirile noi din Romania nu asigura accesul corespunzător persoanelor cu handicap. Desigur, in clădirile cu garaj, s-ar putea asigura accesul pe rampa auto si apoi cu liftul, fiind mai ușor sa cobori decat sa urci. Pentru mai multe detalii citiți normativul NP-051/2012, dedicat acestui subiect.
  • Caile pietonale trebuie sa îndeplinească o multitudine de cerințe în vederea siguranței:

– denivelări de maxim 2.5cm (câte uși de intrare în blocuri au doar 2.5cm toc?)

– strat de uzura anti-alunecare (verificați la voi în bloc)

– lățime libera minim 1.00m, cu condiția ca la schimbarea direcției sa se asigure un spațiu de 1.5mx1.5m pentru rotirea scaunului cu rotile.

– căile pietonale trebuie sa fie bine definite fata de carosabil chiar și în garaje (asta ne duce la gândul cu accesul persoanelor cu handicap prin garaj)

  • Accesul în clădire:

– rampa de acces într-un garaj va fi prevăzută inclusiv cu trepte, pe o lăţime de min. 0,80 m.

– pragul ușii de intrare sa fie maxim 2.5cm. normativul recomanda ca măcar una din ușile de acces într-o clădire sa fie fără prag sau cu prag rezolvat prin rampe.

– lățimea libera a ușii de intrare minim 1.00m (pentru locuințe colective) de regula asta se respecta.

– în faţa uşii de acces se va prevedea o platformă (h = min. 15 cm) astfel rezolvată, încât să poată fi utilizată şi de către persoane blocate în scaun rulant (acolo unde este cazul); platforma este necesara si pentru a evita iesirea  brusca si senzatia de calcare in gol, care apare atunci cand prima treapta este foarte aproape de usa.

– ușile cailor de evacuare trebuie sa se deschidă în exterior pentru a evita blocarea lor în cazul unei îmbulzeli.

– numărul minim de trepte al unei scări este de 3!

– distanta intre 2 rampe de scara minim 2.00m conform figurii de mai jos:

 

Distanta minima intre rampele unei scari

Mai multe detalii despre alcătuirea scărilor găsiți in normativul NP-063/2002.

  • Rampele de acces pentru persoane cu handicap trebuie protejate cu balustrade sau cu bordura de minim 5cm inaltime.
  • Orice zona de clădire aflata mai sus de 30cm fata de alta trebuie protejata cu balustrada.
  • Distanta minima intre montanții verticali ai unei balustrade este de 10cm.
  • Balustradele trebuie alcătuite pentru a evita cățărarea (asta înseamnă de regula cu bare verticale sau plinuri)

Concluzie: regulile primare de siguranța in exploatare au apărut in urma unor necesitati de protejare a vietii oamenilor si nu trebuie neglijate. Chiar daca ele sunt implementate in proiect, este posibil sa nu fie implementate si in realitate, din diverse motive, cel mai frecvent fiind neglijenta.